Protagoniștii unora dintre cele mai întâlnite frici și coșmaruri din întreaga lume și printre puținele animale care se regăsesc în aproape orice habitat, șerpii se pot târî, pot înota sau chiar zbura. La nivel global, există aproximativ 3000 de specii de șerpi, iar dintre aceștia doar un mic procent de 10% sunt veninoși. În România există cam 10 specii diferite de șerpi și niciunul dintre acestea nu sunt un real pericol pentru om. De fapt, nicio specie, indiferent de nivelul de periculozitate al acesteia, nu este o amenințare directă pentru om. Mai mult chiar, șerpilor le e frică de oameni.
Evoluția umană a făcut ca un animal de-a dreptul interesant prin diversitatea speciei să fie respins categoric de civilizația umană. Acest aspect este cauzat în principal de gradul de periculozitate al câtorva specii, evidențiat mai ales prin capacitatea lor de a omorî un om prin mușcătură sau strangulare.
Cu toate acestea, șerpii, indiferent de cât de periculoși și înfricoșători ar putea părea, dețin o serie de atuuri și abilități foarte interesante. În rândurile următoare vă vom expune 7 curiozități despre anumite specii de șerpi care merită cu adevărat împărtășite.
1. O specie de șerpi fură veninul unor specii de broaște toxice
Animalele folosesc veninul ca pe o armă protectoare împotriva prădătorilor. Cu toate acestea, deși această particularitate este des întâlnită la insecte și broaște, se întâlnește mai rar la șerpi. Nu și în cazul speciei de șarpe tigru asiatic sau Rhabdophis tigrinis. De ce să își consume energie proucând propriul venin, când există alternatie?
Această specie frecventează Japonia și folosește această tactică pentru a se apăra de inamici, nu pentru a ataca. Șarpele tigru asiatic depozitează veninul absorbit de la broaștele râioase otrăivtoare în glandele gâtului. Când trebuie să se apere de prădători, își arcuiește gâtul și stropește cu venin. Mai mult decât atât, această specie de șepi poate transfera din cantitatea de otravă depozitată și puilor prin gălbenușul ouălelor.
2. Veninul de șarpe poate preveni atacurile cerebrale.
Ok, nu veninul oricărei specii de șarpe. Vorbim aici, mai exact, despre o specie de viperă de groapă din sud-estul Asiei.
Prin purificarea veninului acestei specii de șarpe, câțiva cercetători asiatici au dezvoltat o proteină ce vine în prevenirea cheagurilor de sânge care provoacă atacurile cerebrale. Această specie de șarpe mai este numită și șarpele celor 100 de pași. Numele provine de la localnicii locului care spun că mușcătura sa doboară un om în cel mult 100 de pași.
3. Cobrele care împroașcă venin au o țină aproape perfectă
Cobrele scuipătoare cu gât negru și cele roșii împroașcă veninul directul în ochii celor față de care se simt atacate. Dar cum identifică ochii diferitelor animale și, în cele din urmă, ai oamenilor? Un studiu efectuat de către un cercetător de la Universitatea din Bonn, Germania, a făcut un experiment cu 4 cobre scuipătoare roșii și 6 cobre scuipătoare negre. Pentru a testa acuratețea acestora, a folosit poze și subiecți care purtau o mască protectoare din plastic și care trebuia să stea față în față cu cobrele. A înregistrat totul cu ajutorul unei camere video de mare viteză. Concluzia? Cobrele ținteau doar fețele aflate în mișcare. Doar 2 cobre au reacționat la poze.
În plus, cobrele negre au țintit cel puțin un ochi în 8 încercări din 10, iar cobrele negre au țintit zona ochilor de fiecare dată. Sfatul? Dacă vei frecventa zona sud-estică a Asiei și vei da peste asemenea specii de șerpi, stai la cel puțin 3 metri de ei și, neapărat, închide-ți ochii.
4. Poți întâlni șerpi aproape peste tot în lume, dar nu și în Irlanda
Se spune că Sfântul Petru a alungat toți șerpii din Irlanda, aceștia ajungând în cele din urmă în mare. Cerecetătorii spun că motivul pentru care Irlanda nu este locuită și de șerpi este cauzat de poziționarea statului pe insula Marii Britanii. Apele reci ale Atlanticului care înconjoară Irlanda nu reprezintă un habitat favorabil nici măcar pentru șerpii de apă, aceștia preferând să înoate în apele mai calde.
5. Șerpii cu două capete sunt similari cu gemenii legați ai altor specii
Un embrion începe să se împartă în două și să creeze două organisme identice, însă procesul nu este dus până la capăt.
Se întâmplă de puține ori ca aceste specii să supraviețuiască în sălbăticie. Mai ales pentru că cele 2 capete dezvoltă simțuri separate unul de celălalt. Din această cauză de multe ori, se luptă independent pentru mâncare, și nu în ultimul rând, încearcă să se mănânce între ele. În multe culturi și deseori în mitologie, animalele cu două capete sunt văzute ca prevestitoare ale dezastrelor.
6. 1 din 50 de milioane de oameni moare din cauza mușcăturii de șarpe
Un studiu realizat în Statele Unite ale Americii indică că mai puțin de 1 persoană din 37,500 sunt mușcate de șerpi veninoși, anual. Se înregistrează între 7000 și 8000 de mușcături anual, și doar 1 din 50 de milioane de oameni moare din cauza acestora (între 5 și 6 pe an).
Sunt șanse mai ridicate ca o persoană să moară lovit de fulger decât mușcat de un șarpe. În România, mușcăturile de șarpe sunt rare. La noi trăiesc 3 dintre cele 15 specii de vipere recunoscute în Europa.
Deși frica de șerpi este recunoscută drept o fobie des întâlnită la nivel global, trebuie să conștientizăm că asemenea celor mai multe specii de animale din lume, șerpii devin agresivi atunci când le încălcăm teritoriul fără să le acordăm atenție.
Autor: Răzvan Bîrsan
