SUFLET DE CÂINE
Atunci când creșteți pe la curte câini Să nu vă calce hoții câteodată, Tratați-i cu iubire oameni buni Că ei nu vă trădează niciodată...
Suportă cu credință lanțul rece Deși atârnă greu de gâtul lor, Lăsați-i liberi fiindcă n-au să plece... Dacă le faceți traiul mai ușor !!
Nu sunt pretențioși nici la mâncare Se mulțumesc cu apă și cu pâine, Dar inima și sufletul lui mare Nu le găsești la om, ci doar la câine...
Lor nu le trebuie ca vouă straie Decât o cușcă mică un' să stea, Să doarmă acolo pe un braț de paie... Să nu îl ude atunci când va ploua !!
Fiți mai miloși și-un pic mai buni cu ei Când sunt bătrâni, nu-i dați pe drum, Că i-ați crescut de când erau căței Și e păcat să-i chinuiți acum...
Privește'n ochii lui înlăcrimați și calzi Cum te privește el cu resemnare, Și poate cine știe... poate ai să vezi... De ce îți pune sufletul lui la picioare !!!
Autor: Relu Mircea
Suflet de câine